WebAdmin

WebAdmin

WebAdmin

Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C totalizează un număr de 1156 puncte, uniform distribuite la nivel de județ. Realizarea unei densităţi uniforme a punctelor din Reţeaua Geodezică Naţională GPS a impus completarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS de Clasă A şi B, cu un sistem unitar de referinţă ETRS89 care să asigure o densitate de 1pct/50km2, prin realizarea RGN - GPS de Clasă C.
Determinările realizate pe baza tehnologiilor de poziţionare satelitare GNSS (GPS, GLONASS) furnizează rezultate (coordonate) cu precizie ridicată într-un sistem de referinţă şi coordonate specifice (WGS84 sau ETRS89). Cu toate acestea menţinerea în momentul de faţă în România, a sistemului de referinţă S42 (elipsoid Krasovski 1940) şi a planului de proiecţie Stereografic 1970, necesită realizarea unei transformări unitare de coordonate între noul sistem de referinţă utilizat în determinările GNSS (ETRS89) şi sistemul de referinţă actual.
Pentru realizarea acestei transformări, ANCPI prin Direcţia de Cadastru şi Geodezie, a propus şi realizat un algoritm modern de calcul transpus într-un soft denumit TransDat. Pentru o bună implementare a algoritmului de calcul în cadrul TransDat este necesar să se dispună de un set de puncte comune dispuse uniform pe suprafaţa de interes, cu coordonate în ambele sisteme de referinţă implicate. ANCPI dispune de setul de coordonate în sistemul naţional (Stereografic 1970) cu acoperire naţională (pe baza reţelei de triangulaţie) şi de setul de coordonate în sistem ETRS89 (pe baza măsurătorilor GNSS disponibile).
Având în vedere realizarea unor astfel de determinări GNSS pentru tot teritoriul ţǎrii, s-a solicitat efectuarea de determinări GNSS în puncte de triangulaţie pentru finalizarea implementării transformării de coordonate.
Pe baza determinărilor GNSS solicitate, se va asigura o transformare planimetrică unitară urmând să se asigure şi transformarea altimetrică unitară la un nivel de precizie necesar lucrărilor topo-geodezice. Conform programului întocmit de Direcţia de Cadastru şi Geodezie din cadrul ANCPI, s-a precizat că la nivelul întregii ţări urmează să se determine, cu ajutorul tehnologiei GPS, un număr de cca 4750 puncte uniform distribuite în teritoriu într-o reţea care să cuprindă atât puncte din triangulaţia de ord.I-IV, cât şi puncte nou materializate.
Direcţia de Cadastru şi Geodezie din cadrul ANCPI, în vederea îndeplinirii obiectivului privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea performanţelor programului TransDat, a solicitat ca CNC, prin Serviciul Geodezie, să realizeze Proiectul “Reţeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C” pentru judeţele: Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Teleorman, Caraş - Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui. Proiectul ”Reţeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C” s-a realizat pe baza datelor oferite de lucrările de recunoaştere la teren a punctelor de triangulaţie de ordinul I-IV, acţiune realizată de Serviciul Geodezie și Cercetare-Dezvolater al CNC, în colaborare cu Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Precizia de realizare a RGN - GPS de Clasă C, trebuia să respecte toleranţa de +/-3 cm în 3D şi trebuia să conţină cât mai multe puncte comune cu reţeaua de triangulaţie de ord. I-IV, puncte pe baza cărora să se asigure trecerea coordonatelor punctelor noi, determinate cu ajutorul tehnologiei GPS din sistemul de referinţă ETRS89 în sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970, plan de referinţă Marea Neagră 1975 (ediţia 1990).
Serviciul Geodezie şi Cercetare - Dezvoltare al CNC a finalizat proiectele Reţeaua Geodezică GPS de Clasă C pentru judeţele Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Teleorman, Caraş - Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui, după cum urmează: 
  • În anul 2006, prin proiectul “Realizarea modernizării reţelei geodezice naţionale GPS de Clasă C şi determinări GPS în punctele de triangulaţie de ord. I – IV” pentru municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov s-au deteminat un total de 50 puncte. 
  • În anul 2007, prin proiectul ”Realizarea modernizării reţelei geodezice naţionale GPS de Clasă C şi determinări GPS în punctele de triangulaţie de ord. I – IV” pentru judeţul Bacău”, s-au deteminat un număr de 52 puncte.
  • În anul 2008 prin proiectul ”Realizarea RGN – GPS de Clasă C prin determinări GNSS în punctele de triangulaţie de ordinul I – IV” pentru 10 judeţe (Bihor, Botoşani, Caraş-Severin, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Satu-Mare, Suceava, Teleorman şi Vâlcea), s-au deteminat un total de 397 puncte.
  • În anul 2009 prin proiectul ”Realizarea RGN – GPS de Clasă C ‐ Determinarea unui (cvasi)geoid prin determinări GNSS în punctele de triangulaţie de ordinul I‐IV” în 2 judeţe (Călăraşi şi Vaslui), s‐au deteminat un număr de 75 puncte. 
Având în vedere că realizarea determinări GNSS de clasă C pentru restul teritoriului, cu mijloacele de care dispune ANCPI prin CNGCFT, ar fi necesitat un timp prea îndelungat, iar implementarea transformării de coordonate era o cerinţă stringentă, s‐au efectuat determinări GNSS în punctele de triangulaţie, prin contracte cu persoane juridice autorizate, pentru completarea măsurătorilor din RGN – GPS de Clasă C în 27 judeţe şi finalizarea implementării transformării de coordonate. Pentru judeţele Dâmboviţa, Brăila, Arad, Timiş, Mehedinţi, Dolj, Olt, Argeş, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Prahova, Buzău, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Vrancea, Galaţi, Cluj, Sălaj, Bistriţa ‐ Năsăud, Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, ANCPI prin Direcţia de Cadastru şi Geodezie (DCG) a realizat în anul 2010 contracte cu persoane autorizate pentru măsurători GPS în reţeaua de puncte comune de triangulaţie, compatibile cu reţeaua GPS de Clasă C.
Proiectul a avut ca scop modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS, asigurarea numărului minim de puncte necesare dezvoltării reţelelor de sprijin şi îndesire determinate prin tehnologie GPS la nivel de judeţ și sigurarea unor transformări optime, în parametrii de precizie ai RGN în sistem Stereografic 70, prin aplicarea programul de calcul TransDat. Prin acest proiect s‐a dorit soluţionarea lipsei punctelor geodezice pentru realizarea documentaţiilor topografice şi cadastrale destinate înscrierii în Cartea Funciară; dezvoltarea proiectelor de urbanism şi amenajarea teritoriului, consolidării pieţei imobiliare şi proiectelor de investiţii; asigurarea unui control strict al poziţionării imobilelor într‐un sistem omogen (E‐Terra) care să asigure precizie suficientă amplasamentului terenului pentru eliminarea suprapunerilor cât și stabilirea unor corecţii unitare de îmbunătăţire a preciziei RGN pentru asigurarea punctelor de bază la realizarea şi actualizarea hărţii oficiale a teritoriului naţional.
La finalizarea contractelor, au fost determinate un număr de 582 puncte. Pentru executarea observaţiilor GPS în RGN de Clasă C, Serviciul Geodezie şi Cercetare ‐ Dezvoltare a folosit metoda de măsurare statică cu receptoare Trimble 4000SSE ce fac parte din clasa geodezică (L1, L2). Receptoarele GPS au fost setate cu masca de elevaţie la 15º iar intervalul de înregistrare a fost setat la 10s. Înălţimea antenei a fost măsurată atât la ARP cât şi cea înclinată, la începutul şi la sfârşitul observaţiilor, iar valoarea medie înclinată a fost introdusă în receptor, pentru fiecare punct. Punctele au fost staţionate în sesiuni independente de 6 ore observaţiile desfăşurându‐se în conformitate cu proiectul şi graficul de sesiuni avizat de DGC. Pentru toate punctele observate, ce fac parte din acest proiect, s‐au întocmit descrieri topografice, schemele obstrucţiilor și formularul observaţiilor GPS. Prelucrarea observaţiilor GPS s‐au procesat cu suita de softuri Trimble, căt și cu Leica Geomatiks Office. Pentru prelucrare au fost folosite efemeride precise, ce au fost descărcate de pe site‐ul http://igscb.jpl.nasa.gov/. În prima fază au fost calculaţi vectorii intre toate punctele, inclusiv între staţiile permanente folosite apoi reţeaua a fost compensată ca o reţea liberă formată din totalul punctelor măsurate și staţiile permanente. În faza următoare, rețeaua a fost compensată ca o reţea constrânsă pe staţiile GPS permanente de Clasă A, precum şi pe punctele vechi din RGN‐GPS de Clasă B, în sistemul de coordonate ETRS89.
Pentru verificarea situaţiei coordonatelor punctelor de triangulaţie din reţeaua de Ordinul I‐IV, au fost transformate în planul de proiecţie Stereografic 1970, plan de referinţă Marea Neagră 1975 toate puncte de Clasă B şi C. Transformarea a fost făcută cu ajutorul software‐ului Leica Geo Office şi au fost folosite doua metode. Modelul de transformare a fost ales Bursa Wolf. Poziţia şi cota sunt separate în două componente. Mai întâi se face o transformare 2D pentru determinarea poziţiei şi apoi este folosită interpolarea pentru determinarea cotei. Pe baza punctelor cu coordonate comune, de Clasă B şi C, precum şi a punctelor din judeţele limitrofe s‐au format grupuri de puncte cu coordonate comune. În felul acesta s‐au determinat seturi de parametrii de transformare, cu ajutorul cărora s‐au obţinut coordonatele rectangulare plane şi cotele pentru punctele reţelei.
Mai multe informaţii cu privire la prelucrarea observaţiilor GPS se pot regăsi în cadrul proiectelor Centrului Național de Cartografie (fost CNGCFT) ‐ ”Reţeaua Geodezică Naţională GPS de Clasă C”, realizate de către Serviciul Geodezie şi Cercetare – Dezvoltare. Pentru celelalte 27 judeţe pentru s‐au realizat măsurători GPS compatibile cu RGN‐GPS de Clasă C de către persoane juridice autorizate, conform contractelor încheiate de ANCPI în anul 2010, se regăsesc informaţii suplimentare în cadrul Direcţiei de Cadastru şi Geodezie (DCG) – ANCPI care a recepționat și introdus în baza de date a Fondului Național Geodezic (FNG) aceste lucrări.
Prin realizarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS de Clasă C la nivelul întregului teritoriu naţional s‐a obţinut distribuţia uniformă pe judeţ a punctelor din RGN ‐ GPS de Clasă C, densitatea suficientă a punctelor din RGN ‐ GPS de Clasă C pentru a asigura punctele de dezvoltare a reţelelor de sprijin şi îndesire, necesare dezvoltării lucrărilor topografice şi de cadastru, posibilitatea utilizării reţelei RGN‐GPS de Clasă C pentru modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de Nivelment de Precizie şi pentru Determinarea ondulaţiei (cvasi)geoidului la nivel naţional și asigurarea întreţinerii periodice, a mentenanţei fizice şi gestiunii facile la nivelul fiecărui judeţ a reţelei RGN ‐ GPS de Clasă C.
Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă B este formată dintr‐un numar de 303 de puncte uniform distribuite la nivelul fiecărui județ. Ea a fost realizată în cadrul Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrametrie şi Cartografie prin proiectul “Realizarea Reţelei Geodezice Naţionale GNSS – Clasă B” care a inclus organizarea lucrărilor de măsurători GPS la teren şi prelucrarea datelor.
Pentru aceasta, la nivelul Oficiilor Judeţene de Cadastru, Geodezie şi Cartografie s‐a realizat recunoaşterea punctelor vechi, definitivarea amplasamentelor punctelor noi proiectate, precum şi materializarea acestora.
Proiectul a urmărit încadrarea reţelei naţionale GPS în reţeaua Europeană de referinţă (EUREF), modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale și asigurarea numărului minim de puncte necesare dezvoltării reţelelor de sprijin şi îndesire determinate prin tehnologie GPS la nivel Național. Pentru realizarea rețelei s‐au folosit nouă receptoare cu dublă frecvență (L1, L2) Leica 520 avănd antene de tip AT502 și cinci staţii permanente GPS de Clasă A dotate cu receptoare Leica 530 și antene de tip AT504 (SUCE – amplasată în municipiul Suceava; CLUJ ‐ amplasată în municipiul Cluj‐Napoca; TIMI ‐ amplasată în municipiul Timişoara; SIBI amplasată în municipiul Sibiu şi BRAI amplasată în municipiul Brăila, precum și staţii meteo MET3A.
Pentru efectuarea observațiilor GNSS ‐ GPS s‐au deplasat la teren 9 echipe de operatori din cadrul Serviciului Geodezie. Campania de măsurători s‐a desfăşurat în perioada 07.07 ‐ 09.08.2004, totalizând 27 de zile de observaţii. Măsurătorile s‐au efectuat pe parcursul a 8 sesiuni de 24h și 29 sesiuni de 6h.
Înregistrarea datelor s‐a efectuat pe cartele de memorie PCMCIA. Pentru încadrarea reţelei naţionale GPS în reţeaua Europeană de referinţă, s‐au utilizat şi datele furnizate de următoarele staţii permanente EUREF: GRAZ, JOZE, PENC, SOFI.
Prelucrarea datelor GPS s‐a realizat cu programul GPSURVEY 2.35.Staţia de referinţă utilizată pentru determinarea vectorilor a fost GRAZ. Procesarea vectorilor s‐a efectuat pentru fiecare zi de observaţii în proiecte distincte.
Analizând rezultatele procesării diferenţiale a datelor GPS, s‐a constatat că precizia bazelor obţinute este cuprinsă, în general, între 0.005 şi 0.0001 m. Număr total vectori (baze) rezultaţi în urma procesării diferenţiale este de 4731.
Compensarea s‐a efectuat, într‐o primă etapă, tratând fiecare zi de observaţii ca o reţea "liberă" minim constrânsă, considerând fixă staţia GRAZ. Într‐o a doua combinaţie, s‐au considarat fixe GRAZ, JOZE, PENC, SOFI, de asemenea pentru fiecare zi de observaţii. După analiza acestor seturi de date s-a trecut la compensarea "în bloc" a întregii reţele. Pentru aceasta, s-au eliminat toate soluţiile ''float" iar apoi s-au importat toate soluţiile fixate ale vectorilor într-un proiect unic, procedându-se la compensarea reţelei.
Deoarece s-a urmărit încadrarea Reţelei Geodezice Naţionale în Reţeaua Europeană de Referinţă (EUREF), în compensarea efectuată prin metoda "celor mai mici patrate" s-au considerat fixe și coordonatele staţiilor permanente internaționale GRAZ, JOZE şi SOFI.
Pentru realizarea încadrării RGN în EUREF, s-a procedat la efectuarea transformării de coordonate din ITRF 2000/Epoca 2003.52 în ETRS89, utilizând relaţiile de calcul Altamimi&Boucher. Pentru verificarea soluţiei obţinute, s-au comparat aceste rezultate cu cele obţinute pentru nucleul RGN din procesarea realizată în luna August 2003 (reţeaua CERGOP) şi cea din luna Decembrie (reţeaua EUREF), ambele procesări fiind efectuate la Graz, cu programul BERNESE 4.2. De asemenea, s-a efectuat un studiu comparativ între datele obţinute în această campanie (2003) cu cele rezultate în 1994 (ETRF- ETRS89).
Necesitate
Modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de Staţii GNSS Permanente (RN - SGP), prin executarea de lucrări de nivelment geometric şi trigonometric pe distanţe scurte, pentru cotarea părţii de jos a antenei (BCR – Bottom of Choke Ring) cât şi a punctului de referinţă al antenei (ARP – Antena Referance Point).
Scop
Scopul acestor lucrări este de a obține o cotă în sistemul de altitudini normale, plan de referinţă Marea Neagră 1975 (ed. 1990), la staţiile GNSS Permanente aflate în funcţiune şi de a cerceta totodată pe baza unui studiu comparativ posibilităţile de utilizare a tehnologiei GPS pentru acest gen de lucrări.
Obiective
Aplicarea unor corecții diferențiale la cotele elipsoidale a stațiilor GPS permanente care să corecteze datele furnizate de serviciul ROMPOS. Mărirea preciziei de calcul a cotelor utilizând tenologia GPS RTK.
Situația actuală a Reţelei Naţionale de Staţii GPS Permanente
Până în prezent, Serviciul Geodezie și Cercetare Dezvoltare din cadrul Centrului Național de Cartografie (CNC), a cotat un număr de 77 de Stații GNSS Permanente.
În perioada aprilie 2009 – decembrie 2009 s-au cotat un număr de 48 de stații pentru care s-au elaborat proiectele:
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 3487 din 15.04.2009 pentru SP Buzău, Cernavodă, Focşani, Lehliu, Slobozia, Târgu Bujor, Tulcea și Vaslui;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 3844 din 01.07.2009 pentru SP Alexandria, Craiova, Dr.Turnu Severin, Piteşti, Slatina, Târgovişte, Târgu Jiu și Vâlcea;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 4686 din 04.08.2009 pentru SP Alba, Câmpeni, Cluj, Deva, Făgăraş, Ploieşti, Reşiţa, și Sibiu;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 6139 din 05.10.2009 pentru SP Bacău, Brăila, Iaşi, Paşcani și Suceava;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 7061 din 10.11.2009 pentru SP Arad, Beiuș, Făget, Oradea și Timișoara;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 7556 din 08.12.2009 pentru SP Baia Mare, Târgu Mureş, Satu Mare, Vişeu de Sus și Zalãu;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 7923 din 21.12.2009 pentru SP Bistriţa Nãsãud, Dorohoi, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Piatra Neamţ și Vatra Dornei;
În perioada martie 2013 – noiembrie 2013 s-au cotat un număr de 33 de stații, din care 4 au fost recotate, pentru care s-au elaborat proiectele:
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 3664 din 16.09.2013 pentru SP Petrești; 
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4072 din 14.10.2013 pentru SP Huedin;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4079 din 15.10.2013 pentru SP Dej; 
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4162 din 22.10.2013 pentru SP Gurahonț;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4330 din 04.11.2013 pentru SP Zerind;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4380 din 06.11.2013 pentru SP Mediaș;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4379 din 06.11.2013 pentru SP Câmpeni (recotată);
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4373 din 06.11.2013 pentru SP Petroșani;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4372 din 06.11.2013 pentru SP Băilești;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4435 din 12.11.2013 pentru SP Corabia;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4438 din 12.11.2013 pentru SP Horezu;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4436 din 12.11.2013 pentru SP Moldova Nouă;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4437 din 12.11.2013 pentru SP Resița (recotată);
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4439 din 12.11.2013 pentru SP Tătărăștii de Jos;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4818 din 03.12.2013 pentru SP Adjud;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4821 din 03.12.2013 pentru SP Dărmănești;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4819 din 03.12.2013 pentru SP Dorohoi;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4822 din 03.12.2013 pentru SP Flămânzi;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4820 din 03.12.2013 pentru SP Nehoiu;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4817 din 03.12.2013 pentru SP Vatra Moldoviței;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 33 din 08.01.2014 pentru SP Constanța;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 34 din 08.01.2014 pentru SP Însurăței;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 35 din 08.01.2014 pentru SP Istria;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 436 din 05.02.2014 pentru SP Sfântu Gheorghe;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 437 din 05.02.2014 pentru SP Odorheiul Secuiesc;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 829 din 03.03.2014 pentru SP Mangalia;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 830 din 03.03.2014 pentru SP Giurgiu;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1048 din 14.03.2014 pentru SP Valea Doftanei;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1049 din 14.03.2014 pentru SP Târgu Mureș;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1531 din 16.04.2014 pentru SP Sulina;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1530 din 16.04.2014 pentru SP Călarași;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1531 din 16.04.2014 pentru SP Tulcea;
Proiecte în curs de finalizare la CNC:
- SP Hârșova
 
Scopul proiectului:
Realizarea bazei de date geospaṭialǎ cu delimitarea unitǎṭilor de recensǎmânt necesare pre-recensǎmântului
.
 
01 Ian

TarRo

TarRo - Reprezentarea grafică a tarlalelor în care au fost emise titluri de proprietate în România
Scopul proiectului:
Realizarea reprezentării grafice a tarlalelor în fiecare UAT prin identificarea limitelor cadastrale naturale şi artificiale şi integrarea datelor referitoare la aplicarea legilor fondului funciar existente la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară judeţene (OCPI).
 

01 Ian

TopRo5

  • Plan topografic de referinţă al României în format digital, corespunzător scării 1:5.000
  • Hartǎ oficialǎ naṭionalǎ
  • Hartă digitală, ce conţine informaţii grafice şi textuale, organizate într-o bază de date spaţială
  • Suport unic cartografic de integrare a datelor geospaţiale, în vederea implementării Directivei INSPIRE, transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea unei Infrastructuri Naționale pentru Informații Spațiale (INIS) în România, cerută de politicile comunitare legate de protecția mediului, precum și de politicile în domenii care pot avea un impact asupra mediului
  • Suport de decizie pentru activităţile de management ale autorităţilor publice centrale şi locale, cu aplicare în control, planificare, mediu, infrastructură
  • Suport pentru evidenţierea schimbărilor dinamice ale datelor cartografice

Clase de obiecte TopRo5

Clase de obiecte geospaţiale din TopRo5
  • Datele vector din TopRo5 au fost realizate la Centrul Naṭional de Cartografie, utilizând ca suport mozaicul de imagini ortorectificate din perioada 2005 - 2018.
  • TopRo5 este, în prezent, la a 6-a versiune.
  • Topro5 se poate vizualiza pe Geoportalul INIS al României.
  • Din informaţiile spaţiale existente în TopRo5 s-au obţinut, prin generalizare cartografică, seturile de date spaţiale TopRo50 (scara 1:50.000) şi TopRo100 (scara 1:100.000), disponibile pentru descărcare pe Geoportalul INIS al României.
Datele din TopRo5 au constituit suport pentru proiecte cofinanţate de Uniunea Europeană, precum:
- Registrul Electronic Naţional al Nomenclaturilor Stradale (RENNS) - având ca obiectiv asigurarea accesului oricărei instituţii publice, persoane juridice şi persoane fizice la un sistem unic de nomenclatură stradală
- Modernizarea modalităţilor de culegere, evaluare, analizare şi raportare a datelor din registrul agricol naţional prin utilizarea tehnologiei informaţiei (RAN) – având ca scop furnizarea de informații de calitate într-un mod eficient și transparent pentru toți cetățenii și asigurarea unei baze reale pentru dezvoltarea pieței imobiliare, a programelor guvernamentale și internaționale în domeniul cadastrului și publicității imobiliare
  • Informaţiile din TopRo5 au constituit suport pentru realizarea bazei de date geospaṭiale cu delimitarea unitǎṭilor de recensǎmânt, proiect derulat în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării Recensǎmântului populaṭiei şi locuinṭelor (RPL) din anul 2011.
  • Ultima versiune TopRo5 este utilizată ca sursă de informaţii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2021, precum şi pentru Recensământul General Agricol din anul 2020.
Scopul proiectului corespunde obiectivului specific A.N.C.P.I. din poziția 1.4.: "Crearea de date şi servicii geo-spațiale", Activitatea 1.4.14: "Pregǎtirea suportului cartografic pentru editarea a 820 foi de hartǎ topograficǎ 1:50000" şi avȃnd ca Indicatori de performanțǎ: "Asigurarea fondului de hartǎ topograficǎ analogicǎ 1:50000". Realizarea acestui obiectiv specific ȋi revine C.N.C. şi are termenul final decembrie 2015.
Prin finalizarea acestui proiect se va actualiza nivelmentului Romȃniei corespunzǎtor scǎrii 1:50 000, prin actualizarea traseului curbelor de nivel ȋn funcție de elementele topografice din teren.
Curbele de nivel actualizate, obținute ȋn cadrul acestui proiect, vor fi folosite,  ȋmpreunǎ cu alte date planimetrice, pentru obținerea originalelor de tipar ale hǎrții topografice a Romȃniei la scara 1: 50 000.
În 2014, Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), în calitate de promotor de proiect a organizat la București conferința de lansare a proiectului „Informații Geografice pentru Mediu, Schimbări Climatice și Integrare UE (LAKI II)” finanțat în cadrul granturilor SEE 2009-2014 până la programul RO03 "Monitorizare de mediu și planificare și control integrat".
Principalele activități ale proiectului includ producția unui model de teren detaliat prin scanarea utilizând tehnologia LIDAR, a unui ortofotoplan și a unei hărții vector 3D pentru aproximativ 50.000 kmp din suprafața României.
Zona
 Model digital de teren (DTM)
• de mare precizie, pentru zonele cu risc ridicat de inundații la granița României cu Ungaria, în județele Arad și Bihor (suprafață de 10.000 kmp, cu densitate de 8 puncte / mp);
• de mare precizie pentru capitalele județului corespunzătoare celor 6 județe ale proiectului, cu o densitate de 16 puncte / mp;
• de precizie adecvată în județele Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita (suprafață de 40.000 kmp, cu 2 puncte / mp densitate).
Aerofotografierea și generarea ortofotoplanului pentru județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita (suprafață de 50.000 kmp);
Hărți vector 3D în județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita (suprafață de 50.000 kmp).
Zborul LiDAR a fost realizat cu scanerul RIEGL Q780 montat pe un tip de avion
MP42 DA42. Fotografia aeriană a fost realizată folosind camere digitale UltraCam Eagle Mark 2 și UltraCam Lp, montate pe o platformă de girostabilizator.
Stadiul actual al proiectului LAKI II – au fost recepționate de către comisia tehnică de verificare din cadrul CNC-ului următoarele:
- zbor LiDAR pentru 50.000 kmp;
- DTM și DSM pentru Zona A de 10.000 kmp;
- Zborul fotogrammetric și aerotriangulația pentru Zona A de 10.000 kmp;
- Ortofotoplanul pentru zona de 10.000 kmp.
Proiectul își propune reabilitarea rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II prin recunoașterea traseelor poligoanelor și determinarea poziției planimetrice a acestora folosind tehnologie GPS – RTK sau GPS – static în punctele caracteristice compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D.
Scop
Modernizarea RGN prin reabilitarea rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II reprezintă un pas deosebit de important pentru îmbunătățirea preciziei de realizare a modelului digital al terenului (DTM) care are drept consecință îmbunătățirea preciziei de realizare a ortofotoplanului și implicit a hărții oficiale a țării. Aceasta are implicaţii asupra activităţii din majoritatea domeniilor  legate de investiții și de realizare a unor mari proiecte (lucrări de cadastru sistematic, lucrări mari agricole, lucrări de îmbunătăţiri funciare, cele de gospodărire a apelor, acumulările hidrotehnice şi hidroelectrice, transport, aeroporturi, navigație, teledetecţia satelitară,  realizarea de GIS-uri specializate, problemele legate de mediu și ecologie, fenomenele seismice şi geodinamice,  realizarea hărților de hazard și de risc și altele).
Obiective
Proiectul urmărește realizarea reabilitării rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II la nivelul întregii țări, în 4 etape ce se vor desfășura pe o perioadă de patru ani, începând cu anul 2014. Fiecare etapă va fi proiectată anul, astfel încât să acopere cca. 25 % din suprafața teritoriului național. Pentru fiecare etapă se va avea în vedere realizarea următoarelor obiective :
  • Recunoașterea punctelor de nivelment de precizie existente, situate pe traseele poligoanelor de nivelment de ordinul I – II;
  • Determinarea poziției planimetrice a punctelor de nivelment existente, prin tehnologie GPS – RTK;
  • Actualizarea și completarea descrierilor topografice de nivelment;
  • Identificarea amplasamentelor punctelor de nivelment de precizie staționabile sau din care se pot determina puncte compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D, marcarea și/sau măsurarea acestora cu tehnologie GPS – static;
  • Întocmirea descrierilor topografice geodezice pentru punctele compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D.          
Județ Număr puncte Județ Număr puncte Județ Număr puncte Județ Număr puncte
AB 13 CJ 22 HD 20 PH 14
AG 20 CL 34 HG 31 SB 13
AR 19 CS 17 IF 13 SJ 8
BC 22 CT 53 IL 11 SM 9
BH 33 CV 14 IS 22 SV 29
BN 10 DB 8 MH 20 TL 18
BR 16 DJ 38 MM 23 TM 34
BT 9 GJ 8 MS 21 TR 30
BV 23 GL 16 NT 14 VL 18
BZ 33 GR 23 OT 26 VN 23
       VS 11
Prin acest proiect se vor obține rețele geodezice de ridicare la nivelul intravilanului fiecărei localități din România care să permită dezvoltarea lucrărilor de cadastru şi topografie necesare înscrierii în cartea funciară a imobilelor, realizării unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii edilitare (apă, canalizare, gaz, telefonie, electricitate) şi unor proiecte de dezvoltare regională (reabilitări şi modernizări de drumuri, renovări şi construcţii de parcuri, şcoli, grădiniţe, săli de sport, etc.) necesare proiectelor finanţate din fonduri Europene.
Nr. crt.
Județ
Nr. UAT
Nr. puncte determinate
Perioada de execuție
Avizată și transmisă la județ
1
Mureș
21
216
09.2012 – 06.2013
07.2013
2
Timiș
7
50
03.2013 – 08.2013
09.2013
3
Gorj
4
108
04.2013 – 03.2014
04.2014
4
Hunedoara
11
55
07.2013 – 03.2014
04.2014
5
Alba
7
73
08.2013 – 03.2014
04.2014
6
Brașov
20
110
10.2013 – 07.2014
09.2014
TOTAL
6
70
612
 
 
 
            PRINCIPIILE REALIZĂRII REȚELEI DE SPRIJIN PENTRU LOCALITĂȚI
Necesitate
Reţeaua geodezică de ridicare realizată pentru intravilanele unităţilor administrativ teritoriale comunale, denumită în continuare RGRIC, pleacă de la necesitatea asigurării unui număr suficient şi necesar de puncte care să permită persoanelor autorizate care nu dispun de aparatură GPS să  utilizeze aparatura clasică (teodolite, tahimetre, stadii, rulete) sau modernă (tahimetre electrooptice, distomate, staţii totale) pentru execuţia lucrărilor de cadastru şi topografie. Importanţa ştiinţifică şi economică a acestei reţele, impune realizarea ei pe baza unor criterii şi tehnologii care să corespundă cerinţelor actuale de utilizare, astfel încât punctele sale să reprezinte referinţa de dezvoltare a activităţilor de specialitate la nivelul intravilanelor comunale.
Scop
Treptat, în perioada ultimilor 20 de ani, situaţia oficială existentă cu privire la lucrările de cadastru şi topografie executate în intravilanele unităţilor administrativ teritoriale comunale a înregistrat semnificative rămâneri în urmă. Motivaţia principală este imposibilitatea majorităţii persoanelor autorizate potenţiali executanţi în aceste zone să dezvolte noi metode de poziţionare şi de determinare a punctelor RGRIC cu ajutorul tehnologiilor GPS şi GPS - RTK, datorită costurilor relativ ridicate ale echipamentelor.
Analizând situaţia actuală, se poate concluziona că principalul scop este acela de a pune RGRIC la dispoziţia factorilor responsabili din administraţia locală (primari, serviciile comunitare, camerele şi agenţii agricoli) şi persoanelor autorizate astfel încât aceştia să poată să execute şi să dezvolte lucrările de cadastru şi topografie necesare înscrierii în cartea funciară a imobilelor, realizării unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii edilitare (apă, canalizare, gaz, telefonie, electricitate) şi unor proiecte de dezvoltare regională (reabilitări şi modernizări de drumuri, renovări şi construcţii de parcuri, şcoli, grădiniţe, săli de sport, etc.) necesare proiectelor finanţate din fonduri Europene.
Pentru dezvoltarea unor practici unitare de realizare RGRIC la nivelul întregii țări au fost elaborate și aprobate prin Ordinul Directorului General al ANCPI             nr. 877 / 16.08.2012, instrucţiunile ce intenţionează să pună în aplicare prevederile Legii cadastrului şi Publicităţii imobiliare nr. 7/1996 cu modificările ulterioare cuprinse în Strategia ANCPI 2013 - 2017, precum şi activitățile planificate în domeniul geodeziei cuprinse în Strategia CNC pentru anii 2013 - 2017.
Pagina 11 din 13

Căutare

Contact

  • Bd.Expozitiei, nr.1A, Sector 1, Bucuresti
  • +40 21 224 16 21
  • +40 21 224 39 67 (ROMPOS)
  • cnc@ancpi.ro
  • Vezi harta