CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE

Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C

Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C

(1 Vot)
Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C totalizează un număr de 1156 puncte, uniform distribuite la nivel de județ. Realizarea unei densităţi uniforme a punctelor din Reţeaua Geodezică Naţională GPS a impus completarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS de Clasă A şi B, cu un sistem unitar de referinţă ETRS89 care să asigure o densitate de 1pct/50km2, prin realizarea RGN - GPS de Clasă C.
Determinările realizate pe baza tehnologiilor de poziţionare satelitare GNSS (GPS, GLONASS) furnizează rezultate (coordonate) cu precizie ridicată într-un sistem de referinţă şi coordonate specifice (WGS84 sau ETRS89). Cu toate acestea menţinerea în momentul de faţă în România, a sistemului de referinţă S42 (elipsoid Krasovski 1940) şi a planului de proiecţie Stereografic 1970, necesită realizarea unei transformări unitare de coordonate între noul sistem de referinţă utilizat în determinările GNSS (ETRS89) şi sistemul de referinţă actual.
Pentru realizarea acestei transformări, ANCPI prin Direcţia de Cadastru şi Geodezie, a propus şi realizat un algoritm modern de calcul transpus într-un soft denumit TransDat. Pentru o bună implementare a algoritmului de calcul în cadrul TransDat este necesar să se dispună de un set de puncte comune dispuse uniform pe suprafaţa de interes, cu coordonate în ambele sisteme de referinţă implicate. ANCPI dispune de setul de coordonate în sistemul naţional (Stereografic 1970) cu acoperire naţională (pe baza reţelei de triangulaţie) şi de setul de coordonate în sistem ETRS89 (pe baza măsurătorilor GNSS disponibile).
Având în vedere realizarea unor astfel de determinări GNSS pentru tot teritoriul ţǎrii, s-a solicitat efectuarea de determinări GNSS în puncte de triangulaţie pentru finalizarea implementării transformării de coordonate.
Pe baza determinărilor GNSS solicitate, se va asigura o transformare planimetrică unitară urmând să se asigure şi transformarea altimetrică unitară la un nivel de precizie necesar lucrărilor topo-geodezice. Conform programului întocmit de Direcţia de Cadastru şi Geodezie din cadrul ANCPI, s-a precizat că la nivelul întregii ţări urmează să se determine, cu ajutorul tehnologiei GPS, un număr de cca 4750 puncte uniform distribuite în teritoriu într-o reţea care să cuprindă atât puncte din triangulaţia de ord.I-IV, cât şi puncte nou materializate.
Direcţia de Cadastru şi Geodezie din cadrul ANCPI, în vederea îndeplinirii obiectivului privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea performanţelor programului TransDat, a solicitat ca CNC, prin Serviciul Geodezie, să realizeze Proiectul “Reţeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C” pentru judeţele: Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Teleorman, Caraş - Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui. Proiectul ”Reţeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C” s-a realizat pe baza datelor oferite de lucrările de recunoaştere la teren a punctelor de triangulaţie de ordinul I-IV, acţiune realizată de Serviciul Geodezie și Cercetare-Dezvolater al CNC, în colaborare cu Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Precizia de realizare a RGN - GPS de Clasă C, trebuia să respecte toleranţa de +/-3 cm în 3D şi trebuia să conţină cât mai multe puncte comune cu reţeaua de triangulaţie de ord. I-IV, puncte pe baza cărora să se asigure trecerea coordonatelor punctelor noi, determinate cu ajutorul tehnologiei GPS din sistemul de referinţă ETRS89 în sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970, plan de referinţă Marea Neagră 1975 (ediţia 1990).
Serviciul Geodezie şi Cercetare - Dezvoltare al CNC a finalizat proiectele Reţeaua Geodezică GPS de Clasă C pentru judeţele Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Teleorman, Caraş - Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui, după cum urmează: 
  • În anul 2006, prin proiectul “Realizarea modernizării reţelei geodezice naţionale GPS de Clasă C şi determinări GPS în punctele de triangulaţie de ord. I – IV” pentru municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov s-au deteminat un total de 50 puncte. 
  • În anul 2007, prin proiectul ”Realizarea modernizării reţelei geodezice naţionale GPS de Clasă C şi determinări GPS în punctele de triangulaţie de ord. I – IV” pentru judeţul Bacău”, s-au deteminat un număr de 52 puncte.
  • În anul 2008 prin proiectul ”Realizarea RGN – GPS de Clasă C prin determinări GNSS în punctele de triangulaţie de ordinul I – IV” pentru 10 judeţe (Bihor, Botoşani, Caraş-Severin, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Satu-Mare, Suceava, Teleorman şi Vâlcea), s-au deteminat un total de 397 puncte.
  • În anul 2009 prin proiectul ”Realizarea RGN – GPS de Clasă C ‐ Determinarea unui (cvasi)geoid prin determinări GNSS în punctele de triangulaţie de ordinul I‐IV” în 2 judeţe (Călăraşi şi Vaslui), s‐au deteminat un număr de 75 puncte. 
Având în vedere că realizarea determinări GNSS de clasă C pentru restul teritoriului, cu mijloacele de care dispune ANCPI prin CNGCFT, ar fi necesitat un timp prea îndelungat, iar implementarea transformării de coordonate era o cerinţă stringentă, s‐au efectuat determinări GNSS în punctele de triangulaţie, prin contracte cu persoane juridice autorizate, pentru completarea măsurătorilor din RGN – GPS de Clasă C în 27 judeţe şi finalizarea implementării transformării de coordonate. Pentru judeţele Dâmboviţa, Brăila, Arad, Timiş, Mehedinţi, Dolj, Olt, Argeş, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Prahova, Buzău, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Vrancea, Galaţi, Cluj, Sălaj, Bistriţa ‐ Năsăud, Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, ANCPI prin Direcţia de Cadastru şi Geodezie (DCG) a realizat în anul 2010 contracte cu persoane autorizate pentru măsurători GPS în reţeaua de puncte comune de triangulaţie, compatibile cu reţeaua GPS de Clasă C.
Proiectul a avut ca scop modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS, asigurarea numărului minim de puncte necesare dezvoltării reţelelor de sprijin şi îndesire determinate prin tehnologie GPS la nivel de judeţ și sigurarea unor transformări optime, în parametrii de precizie ai RGN în sistem Stereografic 70, prin aplicarea programul de calcul TransDat. Prin acest proiect s‐a dorit soluţionarea lipsei punctelor geodezice pentru realizarea documentaţiilor topografice şi cadastrale destinate înscrierii în Cartea Funciară; dezvoltarea proiectelor de urbanism şi amenajarea teritoriului, consolidării pieţei imobiliare şi proiectelor de investiţii; asigurarea unui control strict al poziţionării imobilelor într‐un sistem omogen (E‐Terra) care să asigure precizie suficientă amplasamentului terenului pentru eliminarea suprapunerilor cât și stabilirea unor corecţii unitare de îmbunătăţire a preciziei RGN pentru asigurarea punctelor de bază la realizarea şi actualizarea hărţii oficiale a teritoriului naţional.
La finalizarea contractelor, au fost determinate un număr de 582 puncte. Pentru executarea observaţiilor GPS în RGN de Clasă C, Serviciul Geodezie şi Cercetare ‐ Dezvoltare a folosit metoda de măsurare statică cu receptoare Trimble 4000SSE ce fac parte din clasa geodezică (L1, L2). Receptoarele GPS au fost setate cu masca de elevaţie la 15º iar intervalul de înregistrare a fost setat la 10s. Înălţimea antenei a fost măsurată atât la ARP cât şi cea înclinată, la începutul şi la sfârşitul observaţiilor, iar valoarea medie înclinată a fost introdusă în receptor, pentru fiecare punct. Punctele au fost staţionate în sesiuni independente de 6 ore observaţiile desfăşurându‐se în conformitate cu proiectul şi graficul de sesiuni avizat de DGC. Pentru toate punctele observate, ce fac parte din acest proiect, s‐au întocmit descrieri topografice, schemele obstrucţiilor și formularul observaţiilor GPS. Prelucrarea observaţiilor GPS s‐au procesat cu suita de softuri Trimble, căt și cu Leica Geomatiks Office. Pentru prelucrare au fost folosite efemeride precise, ce au fost descărcate de pe site‐ul http://igscb.jpl.nasa.gov/. În prima fază au fost calculaţi vectorii intre toate punctele, inclusiv între staţiile permanente folosite apoi reţeaua a fost compensată ca o reţea liberă formată din totalul punctelor măsurate și staţiile permanente. În faza următoare, rețeaua a fost compensată ca o reţea constrânsă pe staţiile GPS permanente de Clasă A, precum şi pe punctele vechi din RGN‐GPS de Clasă B, în sistemul de coordonate ETRS89.
Pentru verificarea situaţiei coordonatelor punctelor de triangulaţie din reţeaua de Ordinul I‐IV, au fost transformate în planul de proiecţie Stereografic 1970, plan de referinţă Marea Neagră 1975 toate puncte de Clasă B şi C. Transformarea a fost făcută cu ajutorul software‐ului Leica Geo Office şi au fost folosite doua metode. Modelul de transformare a fost ales Bursa Wolf. Poziţia şi cota sunt separate în două componente. Mai întâi se face o transformare 2D pentru determinarea poziţiei şi apoi este folosită interpolarea pentru determinarea cotei. Pe baza punctelor cu coordonate comune, de Clasă B şi C, precum şi a punctelor din judeţele limitrofe s‐au format grupuri de puncte cu coordonate comune. În felul acesta s‐au determinat seturi de parametrii de transformare, cu ajutorul cărora s‐au obţinut coordonatele rectangulare plane şi cotele pentru punctele reţelei.
Mai multe informaţii cu privire la prelucrarea observaţiilor GPS se pot regăsi în cadrul proiectelor Centrului Național de Cartografie (fost CNGCFT) ‐ ”Reţeaua Geodezică Naţională GPS de Clasă C”, realizate de către Serviciul Geodezie şi Cercetare – Dezvoltare. Pentru celelalte 27 judeţe pentru s‐au realizat măsurători GPS compatibile cu RGN‐GPS de Clasă C de către persoane juridice autorizate, conform contractelor încheiate de ANCPI în anul 2010, se regăsesc informaţii suplimentare în cadrul Direcţiei de Cadastru şi Geodezie (DCG) – ANCPI care a recepționat și introdus în baza de date a Fondului Național Geodezic (FNG) aceste lucrări.
Prin realizarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS de Clasă C la nivelul întregului teritoriu naţional s‐a obţinut distribuţia uniformă pe judeţ a punctelor din RGN ‐ GPS de Clasă C, densitatea suficientă a punctelor din RGN ‐ GPS de Clasă C pentru a asigura punctele de dezvoltare a reţelelor de sprijin şi îndesire, necesare dezvoltării lucrărilor topografice şi de cadastru, posibilitatea utilizării reţelei RGN‐GPS de Clasă C pentru modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de Nivelment de Precizie şi pentru Determinarea ondulaţiei (cvasi)geoidului la nivel naţional și asigurarea întreţinerii periodice, a mentenanţei fizice şi gestiunii facile la nivelul fiecărui judeţ a reţelei RGN ‐ GPS de Clasă C.
Citit 8861 ori Ultima modificare Vineri, 12 Septembrie 2014 09:17

Căutare

Contact